La nivelul României, actuala criză sanitară a afectat sever echilibrul extrem de fargil al pieței muncii sub acțiunea unor influențe divergente și la conflența dintre factorii determinanți ai cererii și ofertei.
Închiderea totală sau parțială a fluxurilor comerciale internaționale, precum și a frontierelor, interdicțiile temporare de desfășurare a activităților economice în majoritatea sectoarelor de activitate, regulile de igienă și distanțare socială, îngrădirea dreptului de părăsirea a locuinței, interdicțiile de părăsire a localităților și în unele cazuri chiar carantinarea acestora, deschiderea punctuală a unor culoare aeriene și terestre de transport pentru muncile sezoniere și ofertele venite uneori intempestiv din alte state membre ale Uniunii Europene, etc. sunt numai câțiva dintre factorii cu influențe semnificative asupra pieței forței de muncă din România.
Pentru reducerea impactului crizei sanitare asupra pieței forței de muncă atât la nivelul Comisiei Europene, cât și la nivel național se impune luarea unor măsuri ferme, concrete și imediate, pentru:
- Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, prin consolidarea Garanției pentru tineret, adaptarea politicii de educație și formare profesională la exigențele viitorului, impulsionarea programelor pentru ucenicie și măsuri suplimentare menite să sprijine încadrarea în muncă a tinerilor.
- Crearea de locuri de muncă, în special pentru persoanele aflate în risc de sărăcie sayu excluziune socială, ceea ar reduce efectul crizei sanitare asupra acestei categorii de persoane.
- Flexibilizarea reglementărilor europene cu privire la bugetele naționale și ajutoarele de stat.
- Redirecționarea unor sume implortante către noi obiective, respectiv susținerea întreprinderilor li a locurilor de muncă
- Redirecționarea fondurilor structurale disponibilecătre răspunsul la criza COVID-19, cu accent pe acordarea de ajutoare fermierilor și persoanelor defavorizate.
- Facilitatea acordării de credite gospodăriilor și întreprinderilor, în special compensarea IMM-urilor din sectoarele cele mai afectate de criza sanitară cu ajutoare (măsură aflată în discuție la nivelul UE) de până la 5000 euro pentru agricultori și până la 50000 de euro pentru IMM-uri, ca sprijin în completarea schemelir de sprijin și dezvoltare rurală existente.
- Acordarea de indemnizații neimpozabile pentru liber-profesioniștio, titulari de contracte de colaborare și angajații din turism.
- Crearea unui fond pentru companiile mici și lucrătorii pe cont propriu, cum ar fi artiștii, societățile mici și întreprinzătorii individuali etc.
- Reducerea cuantumului de impozit, la valoarea salariului încasat (în cazul în care a fost înregistrată o diminuare a nivelului salarial).
- Amânarea sau scutirea de la plata contribuțiilor la asigurările sociale, pentru un an (2020), pentru întreprinderile mici și mijlocii afectate de criza sanitară. Această măsură are un impact pozitiv asupra menținerii locurilor de muncă în cadrul acestora.
- Acordarea de credite IMM-urilor, în condiții avantajoase, pe termen lung, în vederea asigurării capitalului circulant și menținerii unui nivel mediu al activității acestora.
- Intrioducerea unui venit minim garantat pentru compensarea veniturilor salariale pierdute, pentru acei angajați și angajatori care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.
Dar nu în ultimul rând, o măsură menită să reducă impactul pandemiei asupra pieței forței de muncă, pe termen meniu și lung este:
- Stimularea investițiilor sau a consumului de bunuri și servicii care nu sunt de strictă necesitate, prin facilitarea creditării sau acordării de bonificații sau vaouchere.
- Repornirea graduală a economiei, care va necesita măsuri specifice pieței muncii cu privire la reorientarea și restructurarea activităților economice, mai ales dacă circumstanțele mediului intern și internațional o vor permite.
- Integrarea tinerilor pe piața muncii prin adoptarea de politici de educație și formare profesională, în concordanță cu exigențele viitorului și reorientarea acestora, ca urmare a provocărilor generate de criza sanitară.