Antreprenoriat: Start-up-urile in Romania
Prezenta politică publică a fost elaborată ca urmare a consultării publicului țintă din cadrul proiectului Diaspora Invest, pentru identificarea de soluții fezabile propuse de membrii comunității la problemele mediului antreprenorial din România.
Proiectul Diaspora Invest este co-finanțat din Fondul Social European, Axa Prioritară 3 „Locuri de muncă pentru toți”, Obiectivul tematic 8: „Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor”, Obiectiv specific 3.7 „Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană”.
Start-up-urile fac parte din elementele principale care contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului și, implicit a mediului de afaceri românesc.
Ecosistemul antreprenorial din România este unul aflat în curs de dezvoltare. Din această perspectivă potențialul țării este unul ridicat, dar care este afectat de ritmul lent al schimbărilor necesare în vederea promovării unei economii inovatoare și a unei societăți digitale în acord cu cele altor țări ale Uniunii Europene.
Cele mai mari bariere în calea dezvoltării antreprenoriatului și a mediului de afaceri românesc le reprezintă lipsa de încredere, lipsa de predictibilitate și lipsa de transparență a sistemului public, dar și accesul la finanțare și capacitatea limitată a instituțiilor de învățământ superior de a juca un rol activ în ceea ce privește calitatea sa de parte interesată a ecosistemului antreprenorial românesc.
Principalele măsuri pe care autoritățile trebuie să le întreprindă, în ceea ce privește dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc, pot fi:
- scăderea nivelului de birocrație din mediul guvernamental, care implicit va duce la crearea și dezvoltarea mai multor firme de tip start-up;
- introducerea unui sistem fiscal de scutire sau de reducere a taxelor și impozitelor pentru startup-uri;
- simplificarea sistemului fiscal, atât pentru afaceri de tip start-up, cât și pentru afaceri, în general;
- investiții masive ale statului în sistemele de incubatoare pentru afaceri și în cele de tip start-up, dar și flexibilitatea de reglementare pentru spațiile de coworking;
- creșterea nivelului de calitate în educația antreprenorială și înființarea unei academii specifice care să pregătească viitorul mediului de afaceri din România;
- creșterea accesului la finanțare pentru firmele de tip start-up, prin stimularea înființării de noi firme în domeniul inovării, tehnologiei informației, roboticii etc.
- încurajarea firmelor de tip start-up în înființarea și dezvoltarea de firme în domenii conexe celor din tehnologia informației, mediului sau în servicii cu grad ridicat de valorificare în mediul urban și în cel rural;
- diversificarea instrumentelor financiare pentru satrt-up-urile care vor dori să facă investiții în domenii de înaltă performanță, precum investiții în afaceri de mediu, IT, servicii de mentenanță în domeniul reparațiilor de echipamente, stimularea reînființării de mici afaceri în domenii aplicabile diverselor servicii etc.;
- diversificarea și stimularea accesului la finanțare, în special prin mobilizarea investitorilor individuali (business angels) lși a rețelelor acestora, în dezvoltarea și înființarea de start-up-uri;
- luarea de măsuri urgente în atragerea de investitori în capital de risc și sprijinirea scaleup-urilor să se extindă prin consolidarea piețelor din cadrul Bursei de Valori;
- revizuirea și actualizarea legii privind investitorii și sprijinirea rețelelor de investitori, în special a celor care investesc în firme de tip strat-up;
- încurajarea și stimularea realizării de incubatoare de afaceri la nivel național și actualizarea legii cu privire la incubatoarele de afaceri;
- realizarea unui centru de conectare care să pună în contact investitori și firme de tip start-up sau scale-up și care va duce la promovarea întregului ecosistem antreprenorial românesc;
- înființarea unui minister sau a unei agenții specializate pentru anteprenoriat, capabile să gestioneze atât din punct de vedere administrativ, cât și din punct de vedere al reglementărikor fiscale ecosistemul de afaceri din România;
- dezvoltarea unei baze de date/un sistem informatic care să fie capabil să ofere datele necesare pentru toate părțile interesate și care va conduce la creșterea gradului de transparență și accesibilitate, creșterea responsabilității și concurenței loiale la nivelul întregului ecosistem. Dezvoltarea conceptului de ”ghișeu unic” și actualizarea acestuia, astfel încât acesta să funcționeze ca un sistem integrat de servicii digitale pentru întreg ecosistemul antreprenorial românesc.
Solutii primite de la cetateni
Care este solutia ta?
De ce avem nevoie de toate aceste informatii? Datele pe care le colectam prin acest formular de identificare a solutiei sunt importante pentru a genera mai multa forta procesului de participare si pentru a avea sanse mai mari sa generam probleme rezolvate:
Acest site a fost realizat cu sprijinul Uniunii Europene. Continutul acestuia reprezinta responsabilitatea exclusiva a Centrului de Dezvoltare SMART si in niciun caz nu poate reflecta opiniile Uniunii Europene.